Consumatorii de droguri injectabile, solutii realiste pentru probleme reale...
Interviu realizat cu Veronica Broasca, Coordonator de proiect ARAS
Mihaela Stefanescu - Ofiter de Legatura Fundatia RAA: Draga Vera, multumim ca ai acceptat sa participi la realizarea newsletterului Rundei a 6-a prin intermediul acestui interviu. Mai intai, pentru informarea cititorilor nostri, as vrea sa ne spui cateva cuvinte despre proiectul pe care il coordonezi.
Veronica Broasca - Coordonator Proiect ARAS: Continui sa ma ocup de activitatile si interventiile de teren destinate in principal utilizatorilor de droguri injectabile (CDI), facand parte din echipa de interventie. Atunci cand merg pe teren rolul meu este cel de psiholog. Beneficiarii proiectului pe care il coordonez sunt CDI din Bucuresti.
M.S.: Care este situatia CDI din Bucuresti in acest moment? Caror nevoi identificate raspundeti voi prin aceste programe finantate de Fondul Global, Runda a 6-a?
V.B.: Din estimarile Agentiei Nationale Anti-Drog in 2005 (ANA), in Bucuresti exista aproximativ 24.000 de utilizatori de droguri injectabile (1% din populatia Capitalei). Din experienta de teren a ARAS reiese ca accesul CDI la servicii medicale, sociale sau de alta natura ramane in continuare limitat. Motivele sunt mai multe, important este ca masurile care se impun pentru rezolvarea situatiei au caracter de urgenta.
M.S.: Spune-mi, te rog, sunt sau nu sunt CDI o problema de sanatate publica?
V.B: Cu siguranta sunt. Vezi tu, CDI si in general grupurile vulnerabile nu traiesc izolate, separate de restul populatiei, astfel incat sa fie delimitate, iar contactele cu restul persoanelor sa fie intamplator. Apoi multi dintre consumatorii de droguri sunt si persoane fara adapost, sau care practica sexul comercial, sau care sunt de etnie rroma. In aceste situatii vorbim de persoane care sunt multiplu vulnerabile, avand un risc crescut de infectare cu HIV, hepatitele B si C, alte boli cu transmitere sexuala. Nevoile lor sunt complexe iar riscul de discriminare si marginalizare sunt foarte mari.
M.S.: Un alt aspect indelung dezbatut este cel al schimbului de seringi. Influenteaza sau nu schimbul de seringi consumul de droguri?
V.B.: Nu, trebuie sa fie foarte clar ca acest schimb de seringi nu incurajeaza sub nici o forma consumul de droguri in sensul cresterii sale. Noi promovam prin toate mijloacele pe care le avem la indemana o limitare a consumului de droguri si trecerea pe tratamente de substitutie. Aceste programe de schimb de seringi reprezinta una dintre cele mai utilizate si mai eficiente metode de prevenire a infectiilor ce pot fi transmise prin utilizarea in comun de echipamente de injectare nesterile (ace, seringi, etc): HIV, hepatite B si C.
In momentul in care pui la dispozitia consumatorului de droguri echipamente sterile, riscul de a imparti cu cineva sau de a re-utiliza ace sau seringi scade semnificativ. Si sa stii ca riscul mare nu este numai pentru cei care isi injecteaza droguri. Lasandu-le sau aruncandu-le la intamplare, apare riscul de a contamina, prin intepare sau manevrare accidentala si alte persoane. Practic este o masura de a proteja intreaga comunitate, nu numai CDI.
M.S.: In cadrul Rundei a 6-a de finantare a Fondului Global, ARAS va implementa un numar destul de mare de proiecte si activitati, cele mai multe dintre ele destinate grupurilor vulnerabile. Ce anume v-a determinat sa aplicati pentru aceste proiecte?
V.B.: Era nevoie de o continuitate a ceea ce am facut in cursul Rundei a 2-a. Am avut succes cu activitatile noastre si am reusit sa ne materializam niste vise, ca de exemplu extinderea programului de schimb de seringi la un nivel neasteptat de mare pentru noi. Programele finantate prin Runda a 6-a sunt o continuare fireasca a acestor activitati, in conditiile in care in acest moment, in luna martie 2008, nu se intrevad sanse de sub-contractare din partea statului roman.
M.S.: De ce? Cum crezi ca este perceput de catre autoritati acest gen de interventii?
V.B.: De exemplu si in acest moment ARAS este singura organizatie nonguvernamentala care lucreaza cu persoane care practica sexul comercial. Cu toate acestea, per ansamblu la 24.000 de consumatori, faptul ca s-au deschis noi servicii este totusi un lucru pozitiv. Iar programul pilot pe care UNODC (Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate) il desfasoara in penitenciare este un lucru incredibil de bun. In sfarsit Romania a recunoscut ca exista consum de droguri in penitenciare.
M.S.: Dezvoltati si implementati programe complexe. Cum ati alcatuit si mai ales pregatit echipa de coordonare a fiecarui proiect in parte?
V.B.: In primul rand dupa angajare exista o perioada de proba in care cei nou angajati merg pe teren iar cei care selecteaza in final sunt beneficiarii. Ei sunt cei care "simt" daca cineva poate sau nu poate face aceasta meserie asa cum trebuie. Daca persoana nou recrutata nu rezoneaza foarte bine pe teren, clientii il sau o resping. Am avut cazuri de nou angajati care au trebuit sa renunte dupa numai 2-3 saptamani. Apoi la pregatirea lor contribuie sesiunile de instruire si schimburile de experienta. In final raman cei mai buni. Cei care ajung sa iubeasca meseria asta.
M.S.: Vera, poti sa-mi enumeri 3 dificultati cu care anticipezi ca te vei confrunta in implementarea proiectului pe care il coordonezi?
V.B.: In primul rand colaborarea foarte dificila cu sistemul de sanatate publica. O alta dificultate este si lipsa fondurilor pentru continuarea acestor proiecte. Tot timpul viitorul acestora se afla sub semnul intrebarii. A treia dificultate pe care o anticipez este cea a persoanelor aflate la limita legalitatii. Solutii? Dez-incriminarea prostitutiei, adaptarea cadrului legislativ, masuri eficiente de protectie sociala, punerea lor in practica.
M.S.: Ce tip de interventii intentioneaza ARAS sa initieze pentru a asigura cresterea vizibilitatii programelor si asigurarea sustenabilitatii proiectelor?
V.B.: In primul rand implementam doua proiecte pe advocacy, in cadrul carora am luat legatura si vom colabora cu autoritatile. Relationam cu presa, colaboram cu ea, transmitem comunicate de presa, organizam dezbateri si conferinte de presa.
M.S.: Multumesc, Vera si in numele echipei RAA va doresc mult succes!
Copyright foto: dra Veronica Broasca.
